O legatura aparte a avut-o domnitorul cu tinutul Dorohoiului unde a ctitorit o frumoasa Biserica inchinata Sfantului Nicolae tarnosita (sfintita) la data de 18 octombrie 1495 in al 39 an de domnie. Putini istorici stiu ca in zona aceasta a Dorohoiului erau adevarate baze militare vizitate periodic de domnitor si de hatmanul sau (boier insarcinat de domnitor pentru comanda ostirii), mai ales de hatmanul Sendrea detinea mosii pe teritoriul actualei comune Sendriceni.
Aici in zona actualului catun Cobala erau vestitele herghelii domnesti insasi denumirea COBALA este termen de origine slavona si inseamna „iapa”. Tinutul Cobalei este inconjurat de dealuri cu o clima linistita iar prin mijlocul izlazului trece un parau atat de necesar cabalinelor crescute aici. Zona era inconjurata de paduri seculare ce pe vremuri dadea un plus de securitate „bazei militare”. Se stie ca se practica si un comert profitabil cu tinuturile Lvovului si Kamenita de pe actualul teritoriu a Ucrainei. Deci aceasta zona era foarte importanta din punct de vedere strategic pentru domnitor in acesta perioada similar cu depozitele de munitii si armament din zilele noastre. Cei care aveau caii cei mai buni, de rasa desigur aveau si victorii in luptele dese din acea vreme. Insasi denumiri de familii din zilele noastre au legatura cu aceasta indeletnicire a populatiei locale din acele vremuri. Se pare ca din acele vremuri exista si biserica in care se rugau lucratorii si ingrijitorii acestor herghelii.
O legenda locala afirma ca atunci cand domnitorul a participat la sfintirea bisericii Sf. Nicolae, a poposit si la Cobala pentru a-si vizita bazele strategice. Alaiul a venit de la Suceava calare, au urcat la bisrica pentru a se inchina si apoi cu trasura au venit la Dorohoi pentru a participa la slujba de sfintire. Deci, bisericuta de la Cobala se pare ca este mult mai veche decat impozanta ctitorie a domnitorului de la Dorohoi. Din pacate in arhivele noastre nu se pastreaza documente care sa ateste acest eveniment, informatiile ajungand pana in zilele noastre din generatie in generatie pe cale orala.
